se cerne stea de nea
se cerne dalb pe tâmple
se cerne Noul An pe umeri
se cerne zbatere
pe aripă de flutur
se cerne prag
... nou prag în univers
© Constanța – Doina Spilca
vineri, 29 decembrie 2017
La mulți ani, 2018!
duminică, 24 decembrie 2017
Colind
colind cu nașterea în ticăit de
inversă numărătoare
colind de cumințenia sufletului
aninat de cetina verde-speranță
cu irizații-bucurii
colind de nădejdea de bine și
lumină
colind de sănătate și belșug
© Constanța – Doina Spilca
vineri, 15 decembrie 2017
La mulți ani, Vera Alexa!
fulg de dalb
dantelă de suflet curat
de zâmbet binecuvântat
© Constanța – Doina Spilca
joi, 23 noiembrie 2017
La mulți ani, Ben Todică!
rugă pentru sănătate
rugă pentru
mulți ani
de arc cultural
peste două lumi
mulți ani
în armonie
de bucium
și
didgeridoo
mulți ani
de rezistență
printre măști
de suflete hidoase
© Constanța – Doina Spilca
vineri, 3 noiembrie 2017
La mulți ani, Mioara Luana!
fii Bucurie
și Romantică Armonie
fii Remediu de suflet
oblojind
cu rimă de vers
și ritm de viers
fii binecuvântare
și sinceră urare
© Constanța – Doina Spilca
Poezie
Dincolo de lumea înghețată în amăgire, de suficiența sinelui gâfâind în diez sau crispat în bemol, clepsidra cerne lumina tremurândă de dincolo de real irizând muzicalitatea cuvintelor în vibrația versului.
Versu-i alb, e vers de viață care
nu-i rimă – armonie.
Poezia-i caleidoscopul zborului
lin, îngeresc, e emoția purificării!
„Deși noi mai avem zile,
Nu mai avem parte
S-o (să-l) admirăm
pe doamna (domnul)…
Studiind o carte!”
*
„Robul Anonim”
„Am colapsat precum un rob
Citind la calități infinite
Referitoare la al meu job
Și la traseele-mi finite.
Am fost și rămân un Anonim
Pe care viața asta capitalistă
L-a exploatat cu mult senin
În zona pașnică și tristă.
Morala:
Niciun om nu e divin
Atât timp cât mai există
În lumea prădalnică capitalistă.
(Cacofonia e intenționată)”
(Dimitrie Spilca)
*
Gânduri pentru Trie
(Dimitrie Spilca)
Doina de dor de dragul ce-i stea
Sunt lacrimă de stea,
sunt lacrimă de vise triste și
clinchete de dor de bucurii,
sunt lacrimă de soare și negură
ghiulea,
sunt lacrimă de viață și
adio-mbrățișare,
sunt lacrimă de-apus și dragă
înviere,
sunt lacrimă ce picură în
metronom de veșnică iubire!
*
Nostalgie de 13, de răsărit
pământean
Surâs de amintire
de omul ca macul roșu,
de la o extremă la alta,
de la fragilitate la rezistență,
de la sălbăticie la tihna
unduirii,
de la roșul dragostei pătimașe
la roșul războinic,
de la solitudine
la cromatica armonie
a lumii pieritoare.
13, fir de nisip
lăcrimând din clepsidră,
… uneori numărătoarea-i junețe,
alteori,
senectute,
uneori,
jale de bucium,
alteori,
„Capriciile” lui Paganini,
uneori,
floare roșie de câmp,
alteori,
pin de piatră,
… iar mărgelele abacului
înșiră anotimpuri sufletești
repetitiv armonice
ori dizarmonice,
în zbatere efemeridă,
primăvară de mugur verde,
arșiță de galben strălucitor,
lacrimă ruginie de frunză tristă
și pustiu de alb înghețat.
Cuvintele-s dor,
cuvintele dor lăcrimând
într-un vârtej haotic
și nu știu a se orândui
în înțelesuri pentru alții.
Viața se citește într-o altă
cheie,
mult mai rafinat,
fără dantelării inutile,
cu multă putere de a iubi
cât pentru doi.
Duioșie de repetabilă finită!
Speranță de infinită luminoasă
stea!
… iar verdele-n patru foi
ursește pe-o ramură de măslin!
*
Îmi apăr visul – speranță
Binețe arămie
de toamnă văratică
în nuanțe de inimi ruginii
cu lacrimi de puf de păpădie!
Mă-nfioară
picurii de frunze căzătoare
în nostalgia petrecerii spre
amurguri
de adio.
Nu tulbur taina,
las misterul atârnat în ramuri
ce vor prinde flori și foșnet
de frunze-n primăvară…
… timid,
îmi apăr visul – speranță
ce va să-nmugurească!
*
Cine sunt?
Sunt un pământean efemer
în echilibru
între adolescență și matusalemic,
între fata verde cu părul pădure
și muma pădurii,
între Bach și Rammstein,
între senin și negură.
De regulă,
sunt un echilibru de antonime.
Urăsc doar Patul lui Procust.
*
Macule!!!
Macule,
Cum e la tine?
Te ninge raza de soare?
Te plouă albastrul senin?
Te luminează negura nopții?
Macule,
Știi ce e anul?
Cronos ticăie
în zgomot asurzitor
de praf de stele?
… ori …
doar palpită
în lacrimi de abac…
ce fost-au?
Macule,
însinguratule,
ascultă-mi tânguirea de spice de
gheață!
… aici
amintirile-s semne de carte
pentru fiecare filă de suflet.
*
E iarnă-n april
Se-nfrigurează nădejdea
primăvăratic tremurândă
în cocon mașter
de alb glacial.
*
Mă tem să nu uit
Lacrima timpului
se petrece-n apus.
Lasă-mi amintirile vii
nu le încețoșa în toamnă!
Mi-e teamă
să nu se risipească
în plumburiu
la cea mai mică adiere
de suflet.
*
Măicuță!
Țară Măicuță,
Râurează fierea pe prund,
Plouă neghină pe miriști,
Pârjolu-nfioară pădurea,
Pustiul seacă suflarea!
Țară Măicuță,
Nu risipi Unirea,
Nu învrăjbi Omenia,
Nu adăsta depravarea,
Nu hingheri Iubirea
pe-arginți
de la lotru!
„Foaie verde măr rotat
Ce e furat de la stat
Rămâne în veci furat
Domnul fie lăudat!”
(Dimitrie Spilca)
*
Colaj frânt
„Din esență-n suprafață
Ea-i tovarășă de viață
Și are supremul gaj
Să mai facă un colaj!”
(Dimitrie Spilca)
Macul,
toiag printre amintiri
în zi de „da” al veșniciei.
…dar…
eternitatea are și ea
… piatră de hotar!
Macule,
Păcălește-mă că ești,
Păcălește-mă că-mi zâmbești
… din ROGVAIV!
© Constanța – Doina Spilca
vineri, 13 octombrie 2017
La mulți ani, Titi Marinescu!
zidit-ai frumosul,
zidit-ai sapiență!
zidește sănătate,
bucurii
precum
armonia tainică
a floriografiei!
© Constanța – Doina Spilca
miercuri, 11 octombrie 2017
Luna de amiază
e luna de amiază
a ațipit
pe-o rază
de soare
cald
și
blând
© Constanța – Doina Spilca
luni, 2 octombrie 2017
La mulți ani, Mariana Gurza!
gânduri nocturne
cu lumini și umbre
apropieri
șoapte gândite
care sfidează tăcerea
într-un strigăt
al lacrimii iubirii
în destin luminat
cu eterne
boabe de lacrimi
ale fericirii
© Constanța – Doina Spilca
***
Câteva titluri ale cărților poetei cu suflet de înger,
Mariana Gurza, rânduite de mine în dragă urare.
duminică, 24 septembrie 2017
Uraaa!
clamăm pacea
peste penaj
de alice
și măslin de urzică.
clamăm altruismul
peste gard
de vecin
de capră râioasă.
clamăm sănătatea
peste cârje fuior
în apă de leac
... și de apoi
clamăm ...
ură
pardon
Uraaa!!!
Clamăm!
Și?
© Constanța – Doina Spilca
vineri, 22 septembrie 2017
Copacul
o salbă de verde
de viață speranță
ofilită
mercantil
de câțiva arginți
... și-acum
ne zbatem
încleștați
în rânjet tăios
de stihie
© Constanța – Doina Spilca
luni, 11 septembrie 2017
Dascălilor, cu drag!
emoție
talent
tact
înnobilați mlădițe
zidiți caractere
© Constanța – Doina Spilca
vineri, 8 septembrie 2017
vineri, 1 septembrie 2017
Septembrie
lăcrimează pădurea
în vuiet
de frunze de foc
se rușinează iedera
fâstâcindu-se
în roșu lasciv
soarele se alintă
cu rouă
de bob rubiniu
tomnatic ...
zâmbește
încă un rid
© Constanța – Doina Spilca
sâmbătă, 19 august 2017
La mulți ani, Violeta Brosman!
soare de floare
vară ursitoare
de îmbelșugată urare
© Constanța – Doina Spilca
marți, 15 august 2017
15 august 2017
Sfânta Maria Mare, 15 august,
este ziua în care facem pomenire de mutarea ei din această lume la cea
veșnică.
Dragi Marii, mama și mama-soacră,
un gând pios de aducere aminte, de venerare a memoriei!
duminică, 13 august 2017
sâmbătă, 5 august 2017
S-a răsturnat universul!
soarele-i sub tălpi
orbitor
pârjolește
până și
visul de iarnă
și
de sus
cerne
menghină – țărână
pe suflet
© Constanța – Doina Spilca
marți, 1 august 2017
Aripi de năzuințe
sunt un icar
în labirintul viețuirii
pe alei de năzuințe
cu ziduri de Golgotă
în zbatere de aripi
spre liberul albastru
dar ...
în apus
soarele plouă
cu raze de smoală
și ...
diafana speranță
s-a-nnegurat
în visul cenușă
de sub vremi
© Constanța – Doina Spilca
luni, 31 iulie 2017
sâmbătă, 29 iulie 2017
Lansare Antologie de poezie „Printre rânduri ... printre gânduri ... printre oameni ...”, Editura Singur, la „Radio Romantic cu Armonie și Bucurie”, realizator: Mioara Hususan
Autori:
Lavinia Bud
Elena Caruntu
Camelia Cristea
Dacina Dan
Vasilica Grigoras
Mioara Hususan
Costache Nastase
Ioan Popoiu
Constanta – Doina Spilca
Nina Tarchila
Gavril Volodea
miercuri, 26 iulie 2017
Printre rânduri... printre gânduri... printre oameni
Dincolo de lumea înghețată în
amăgire, de suficiența sinelui gâfâind în diez sau crispat în bemol, clepsidra
cerne lumina tremurândă de dincolo de real irizând muzicalitatea cuvintelor în
vibrația versului.
Versu-i alb, e vers de viață care
nu-i rimă – armonie.
Poezia-i caleidoscopul zborului
lin, îngeresc, e emoția purificării!
***
„Deși noi mai avem zile,
Nu mai avem parte
S-o (să-l) admirăm
pe doamna (domn) ...
Studiind o carte!”
(Dimitrie Spilca, 16 decembrie
2009, ora 8:08)
***
marți, 25 iulie 2017
luni, 17 iulie 2017
Plăsmuire
împodobim garduri
cu sofisme
urale
sclipici
kitsch
exorcizați
leopardul
de
sofisme
urale
sclipici
kitsch
© Constanța – Doina Spilca
duminică, 16 iulie 2017
La mulți ani, Borș Iulia!
ocrotită
de pe-o stea
cu pâlpâiri
de amintiri
îmbrățișată.
și-n zori ...
înrourată
de iubirea
de pe aceeași stea
© Constanța – Doina Spilca
miercuri, 12 iulie 2017
La mulți ani, Emilia Țuțuianu!
rugă pentru cultură
pentru suflet
de poezie
pentru ani
de dăruire
și dăinuire
© Constanța – Doina Spilca
