La mulți ani, Vasilica Grigoraș

între primăvară și vară

adieri de slove-ncununate

cu seninătate

întru sănătate

 

© Constanța – Doina Spilca

Măicuță!

Țară

Măicuță

râurează fierea pe prund

plouă neghină pe miriști

pârjolu-nfioară pădurea

pustiul seacă suflarea

Țară Măicuță

nu risipi Unirea

nu învrăjbi Omenia

nu adăsta depravarea

nu hingheri Iubirea

pe-arginți

de la lotru

 

© Constanța – Doina Spilca

Dor

Țară

Măicuță

cuvintele-s dor

cuvintele dor lăcrimând

într-un vârtej haotic

și nu știu a se orândui

în înțelesuri pentru alții

 

© Constanța – Doina Spilca

Mă tem să nu uit

lacrima timpului

se petrece-n apus

lasă-mi amintirile vii

nu le încețoșa în toamnă

mi-e teamă

să nu se risipească

în plumburiu

la cea mai mică adiere

de suflet

 

© Constanța – Doina Spilca

Trecere

fir de nisip

lăcrimând din clepsidră

... uneori numărătoarea-i junețe

alteori

senectute

uneori

jale de bucium

alteori

„Capriciile” lui Paganini

uneori

floare roșie de câmp

alteori

pin de piatră

... iar mărgelele abacului

înșiră anotimpuri sufletești

repetitiv armonice

ori dizarmonice

în zbatere efemeridă

primăvară de mugur verde

arșiță de galben strălucitor

lacrimă ruginie de frunză tristă

și pustiu de alb înghețat

... iar verdele-n patru foi

ursește pe-o ramură de măslin

 

© Constanța – Doina Spilca